vineri, 5 septembrie 2014

Casele de paiantă

Datele centralizate de INS la ultimul recensământ arată că o treime din totalul clădirilor din țară sunt din paiantă sau din chirpici. În ele trăiesc 4,3 milioane de români 3,4 milioane de persoane în mediul rural şi 857.000 de persoane în mediul urban. Această informaţie difuzată şi pe canalele media a stârnit numeroase comentarii, multe încercând să argumenteze o rămânere în Evul mediu, altele susţinând că astfel de case asigură izolarea termică perfectă, sunt ecologice şi ar trebui reluată construcţia lor, puţin modernizată.
Monografiile oraşului ne dezvăluie faptul că în Bacău, încă de prin anul 1850, majoritatea caselor din cartierele mărginaşe erau insalubre, construite din paiantă şi cu anexele simple barăci din scânduri, sensibile la foc. Incendiile devastatoare din anii 1853 şi 1926 precum şi numeroase altele mai mici erau motive de “curăţenie” a mahalalelor şi de adoptare a unor regulamente pentru alinieri şi construcţii de case. Cu timpul, zona centrală a urbei era compusă din case de cărămidă dar insuficient de trainice. Din motive financiare, proprietarii renunţau la fundaţiile solide necesare.
Relicvă a unei case de paiantă fotografiată în Bacău, str. Tolstoi, august 2014
Pentru a avea o ideie mai clară asupra unei case de paiantă să vedem ce definiţie ne oferă dicţionarul explicativ al limbii române: PAIÁNTĂ, paiante, s. f. Sistem de construcție a pereților unor case, care constă dintr-un schelet de lemn având golurile umplute sau acoperite cu diferite materiale (împletituri de nuiele ori șipci tencuite cu lut, chirpici etc”. Pentru exemplificare, citiţi conţinutul unei ”Autorizaţii” de construcţie eliberată în anul 1923. La pct.2 este prevăzut că “de pe soclu va începe facerea pereţilor din paiantă de lemn cu lut”. Pentru a înţelege mai bine cum arată astfel de pereţi să privim o casă din Bacău păstrată şi astăzi, parcă special pentru exemplificare, pe strada Tolstoi, relicvă la picioarele unei clădiri moderne, sediu de firmă.
Autorizaţie de construcţie 1923
Să ne gândim că au fost câţiva oameni foarte fericiţi când s-au instalat în această casă a lor, de paiantă, abia finalizată...
Un „Regulament comunal pentru igienă și salubritate publică” a fost aprobat în anul 1911. Comisiile de control constituite pentru aplicarea regulamentului au constatat că numeroase locuințe erau insalubre și puneau în pericol viața locatarilor. Dintre locuințele construite din paiantă au fost nominalizate următoarele:
1911 - locuință din str Mare nr.92 - sursa DJAN f.Primăria Bacău d18/1911

1911 - locuință din str Bacău-Piatra nr.138 - sursa DJAN f.Primăria Bacău d18/1911

1911 - locuință din str Dragoș-Vodă nr.2 - sursa DJAN f.Primăria Bacău d18/1911
Un număr mare dintre locuințele de paiantă au rezistat în timp până astăzi, multe dintre ele fiind încă locuite.
O casă de paiantă cu flori în curte mai face fericiţi oamenii şi în zilele noatre. Bacău 2014
Această casă este singurul martor material care mai jalonează traseul original al străzii "Florilor".
Un lacăt simbolic, pe un gard simbolic gata să se prăbuşească  precum casa...
Pe strada Miron Costin, o casă de paiantă aşteaptă demolarea. Va dispărea şi această casă precum întreaga comună Domniţa Maria aflată cândva pe aceste coordonate geografice.
 Cu bucurie postez două fotografii de epocă sosite ca reacţie la apelul meu de colaborare! Mulţumesc domnului Tabarcea pentru surpriza făcută şi sper să "aibă mână bună"!
Case de paiantă pe strada Petru Rareş. Poza din anul 1974 este ultima din existenţa caselor. De remarcat gardul despărţitor dintre cele două uşi deşi, în faţa "coloanelor" de la intrare nu era gard; simţul proprietăţii obliga la eforturi financiare pentru "marcare"...

La "umbra" noilor blocuri făcute cu panouri prefabricate, tehnică revoluţionară la acel moment 1974, blocuri care marcau traseul noii artere "9 Mai", trăia ultimile zile casa de paiantă cu două familii chiriaşe pe strada veche Petru Rareş.
O imagine de generic pentru evoluţia arhitecturală a oraşului ne este oferită de jurnalista Laura Huiban sub un titlu sugestiv: "Prinţ şi cerşetor" (pe strada... Băncii Naţionale)
sursa imaginii: facebook Laura Huiban
Scriam în primele fraze ale documentarului că există tendința de a reveni la aceste case considerate „ecologice”. Confirmarea vine în acest an 2016. Vă recomand să lecturați site-ul http://greatnews.ro/casa-ecologica-popasul-verde-sangeorz-bai/ pentru a vă convinge și, poate, pentru a vă construi o astfel de casă.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Sper ca cititorii acestei poveşti, lămuriţi fiind acum asupra problemei, să răspundă provocării mele de a comenta şi de a completa povestea scriindu-mi pe adresa: mihaicuk@gmail.com sau comentând direct pe blog.
În aşteptarea comentariilor, pregătesc alte subiecte provocatoare.

Nu rataţi ocazia de a completa istoria oraşului !